Economia mondială
Și totuși, se-nvârte

În 2013, a continuat procesul de ajustare a economiei mondiale în urma incidenței valurilor Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial). Privind retrospectiv, s-ar putea spune că anul care se încheie a fost unul al inflexiunii, al tranziției economiei mondiale către un nou ciclu economic.

Această afirmație este susținută de o serie de factori, care converg în direcția ameliorării climatului investițional pe mapamond. Practic, la final de 2013 sunt semnale mai bune pentru relansarea sustenabilă a investițiilor în economia reală din perspectiva termenului mediu.

Pe de o parte, în 2013 s-a consemnat o evoluție favorabilă a climatului din piețele financiare internaționale, indicele bursier MSCI World crescând cu aproximativ 20% (de la începutul anului până la jumătatea lunii decembrie), către nivelul maxim de la finele anului 2007. Indicii bursieri din Statele Unite și Germania s-au apreciat semnificativ în acest an, atingând maxime istorice. Spre exemplu, indicele american S&P 500 a crescut cu 25% de la începutul anului până în prezent. Ascensiunea piețelor de acțiuni pe mapamond în acest an exprimă premise mai bune pentru evoluția fluxurilor de capital în economia reală în trimestrele următoare.

Pe de altă parte, în sfera economiei reale punctul culminant al crizei pare să fi fost depășit în 2013, în special de către economiile dezvoltate, fapt confirmat de o serie de aspecte, enumerate în continuare, în ordinea importanței: inflexiunea Zonei Euro (în trimestrul II economia Uniunii Monetare Europene a ieșit din recesiunea determinată de problema datoriilor suverane); dinamica unor ramuri ciclice ale economiei americane (piața imobiliară, industria auto); depășirea problemelor fiscal-bugetare cu care s-a confruntat prima economie a lumii; semnalele emise de Rezerva Federală Americană în direcția apropierii de final a expansionismului monetar fără precedent; nivelul record al exporturilor, atât în Statele Unite, dar și în Zona Euro; stabilizarea ritmului de evoluție a economiei Chinei (după decelerarea din 2011 și 2012); implementarea unor măsuri macroeconomice de relansare în Japonia (sub egida Abenomics) (atât de partea cererii agregate, dar și de partea ofertei agregate). Ca o confirmare a celor menționate mai sus, se poate nota dinamica indicelui Baltic Dry (barometru al comerțului internațional), în creștere cu 228% de la începutul anului până în prezent.

Pentru economia americană 2013 a însemnat anul incertitudinilor determinate de mix-ul de politici economice care au condus la majorarea costurilor de finanțare și decelerarea economiei (de la 2,8% an/an în 2012 la 1,6% an/an în 2013). Spre exemplu, dobânda la titlurile de stat pe 10 ani a crescut, în medie, cu aproximativ 63% în perioada decembrie 2012 – noiembrie 2013, testând pragul de 3% – cel mai ridicat nivel din 2011.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.